Isi petrece eternitatea intr-un borcan…

Cred ca simplul fapt de a fi revenit in Bucuresti este in sine o sursa de poasta dispozitie. Azi nu s-au petrecut prea multe lucruri demne de consemnat, insa mici amanunte stresante continua sa se iveasca de unde nici nu astepti.

Pentru prima data in decurs de cativa ani de zile, mi-am uitat cartea acasa, astfel ca m-am vazut obligata sa parcurg cele cinci statii de metrou in ceea ce se prefigura a fi o stare de plictiseala absoluta. Aceasta sincopa in ritmul cotidianului m-a determinat, contrar asteptarilor si obicieurilor mele, sa o privesc ca pe un ragaz de a observa oamenii din jurul meu.

Intamplarea a facut (sau poate nu) ca astazi atentia sa-mi fie atrasa de personajele feminine. In primul rand am avut ocazia sa remarc abundenta de cititori (predominant femei), fapt imbucurator, dar totusi demn de pus sub semnul intrebarii. Pentru a fi un om cult sau cel putin pentru a fi privit ca atare, este suficient sa citesti orice iti cade in mana, toate bestseller-urile aparute in librarii? De unde intrebarea cu pricina? Pentru ca am vazut intr-un singur vagon, trei doamne citind “Amurg”…si inca una delectandu-se cu Coelho. Este cool, nu?

Adaugat mai tarziu: De fapt nu despre preferinte literare voiam sa scriu, ci de despre cat de lesne este sa joci rolul anonimului. Nu v-ati gandit la asta, nu? Nici eu…