26
Jan
La ceas de seară
Adăugat în poveşti, vis de zis de Ihrielle
Urca prudent pe o aţă subţire, menţinându-se într-un echilibru precar – un saltimbac lipsit de stângăcie, dar conştient de pericolul ce-l răspândea. Secundele se scurgeau interminabile pentru vietatea ce îl privea paralizată de la celălalt capăt al firului. Nu era teama cea care o ţintuia, ci fascinaţia indusă de pericol. Să zboare de acolo ar fi fost prea uşor. De ce să nu încerce ceva nou, oricât de greu ar fi?
Aşa a decis ea să accepte invitaţia la cină venită din partea unui păianjen flămând.
Particip la Concursul de Proză Arhiscurtă organizat de Trilema
Pentru variație, pe același subiect:
January 26th, 2010 at 9:49 pm
Succes!
January 27th, 2010 at 3:55 pm
Mi se pare cunoscuta, mai ales inceputul…
Anyway, e funky.
January 27th, 2010 at 4:50 pm
suna absolut genial
January 27th, 2010 at 7:00 pm
Cezar, insinuezi lipsa de originalitate/plagiat din partea mea?
Mircea, Ana, va multumesc!
January 27th, 2010 at 7:56 pm
lol
Nu mai! dar faza in care paianjenul este inlocuit cu un saltimbanc mi se pare cunoscuta; nu stiu de unde, nu sunt eu atat de literat
January 27th, 2010 at 9:23 pm
Cezar, paianjenul nu este inlocuit, ci doar comparat
January 28th, 2010 at 11:28 am
Place cum sună. Baftă!
January 28th, 2010 at 11:44 am
Multumesc! Tocmai mi-ai amintit ca particip la un concurs
January 29th, 2010 at 5:06 pm
Foarte faina povestirea, succes la concurs
January 29th, 2010 at 6:36 pm
Merci