Băile Herculane, unde fantomele se adună

După mai bine de opt ani, în aprilie am revăzut Băile Herculane. Aveam în minte o puzderie de hoteluri comuniste neîngrijite, jerpelite, şi câteva clădiri cu arhitectură deosebită într-un stadiu avansat de degradare. Am dat, în schimb, peste un oraş pustiu, deşi nu s-ar fi putut spune că, la momentul respectiv, ducea lipsă de turişti.

Însă erau turişti, genul acela de oameni obişnuiţi să privească doar ceea ce este strălucitorşi frumos aranjat şi să ignore ceea ce le supără retina cu degradarea sa.

În lumina zgârcită a stâlpilor de iluminat public, cum ne plimbam noi printre mărturiile neputinţei noastre de a conserva frumosul, cu toţii păream umbre. Umbre venite din alte timpuri să participe la o reuniune lipsită de scop şi de sens. Fantome, strigoi şi alte spectre fără de linişte.

Baile-Herculane-Baia Hebe

Tăcute, din munţi se coboară mii şi mii de umbre croite din mătăsuri peticite. Vin agale sau în fugă, împiedicate în cearşafuri sau sprijinite în toiaguri, se strecoară printre tufe, se scutură de crengi, se caţără pe stânci, se tăvălesc prin mărăcini.

Baile-Herculane-Coridor-Cladirea-Cazinoului

Le privim cu groază cum se apropie, călcându-şi una alteia poalele de la rochie. Au picioare mici-mici şi albe, ca de copii încă nedeprinşi cu pantofii, dar nici cu mersul pe jos. 

Baile-Herculane-Statuia Dianei

Este firesc să se grăbească, şuşotim între noi, şi-au dat întâlnire cu Diana, zeiţa cocoţată pe un piedestal şi uitată acolo.

– Asta s-o credeţi voi, ne strigă una dintre ele, de sub o plapumă cu ochi de sticlă. Pe voi vă căutam, drăguţilor. Avem întâlnire astă-seară, să vă spunem poveşti şi să vă invităm la dans.

 

Baile-Herculane-Pisoi-Cladirea-Cazinoului

Mii de draci! Să vezi acum bucluc!

Uşor de tot, fantomele se adună, se despart, se împart şi se desfac. Se strâng în cerc, se împrăştie în raze, se ţes în poveşti.
Facem un pas înapoi, apoi încă unul… doi…

Până şi pisicile se feresc din calea lor, abia mai îndrăznind să hâsâie de pe zidurile lor putrezite. Iar noi, noi nu zicem nici pâs, mulţumindu-ne să ne îndepărtăm pâş-pâş.

Baile-Herculane-Baile-Imperiale-Austriece

– Pe pod, pe pod! Iute! a strigat cineva, când ele s-au apropiat mai mult decât puteam suporta.
Fantomele se tem de poduri, de mansarde şi de acoperişuri. Lor le plac beciurile, şi cramele şi munţii cu coaste abrupte, de drac. Şi zău dacă nu am tăvăli nişte coaste de drac printr-un sos picant!

Şi valuri de pofte ne inundă când lemnul şubred se rupe sub noi. Ne prăbuşim în vâltoare cu sânge pe buze şi ochi conturaţi cu noroi…

Trasee-Herculane-Centru-Istoric

Cu o mână pe şale, cu o mână trăgând de genunchi, urcăm băbeşte potecile cu spini. Picioarele ne dor, ochii ne ustură, iar cearşafurile sunt aspre. Suntem înfrânte şi ne întoarcem acasă, la bolovanii şi uitarea noastră.

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


2 thoughts on “Băile Herculane, unde fantomele se adună

  1. andreea_none

    Ma crezi ca mi-ar placea sa vad Baile Herculane? Nu am fost acolo decat in trecere, insa mi-ar placea sa vad fantomele:D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php