Din jurnalul fără noimă: Cuşca si căţeaua latră

Trei momente recente, diferite ca subiect şi semnificaţie, imposibil de tratat separat din lipsă de timp, însă nu lipsite de importanţă, pentru a trece nepomenite:

• Ingredientul secret al unui foc de artificii reuşit este imnul naţional al transsexualilor, Puşca şi cureaua lată. Primarul Sectorului 4, vestitul Piedone, o ştie prea bine, astfel că nu pierde nicio ocazie de a organiza evenimente cu specific grătăresc ori de câte ori devine nostalgic. Floriile, Ziua Bărbatului, Ziua Europei, Sărbătoarea Recoltei (weekendul trecut), toate au fost celebrate cu importanţă chiar sub geamul meu, de unde trag concluzia că nu m-am mutat într-o simplă garsonieră, ci drept în miezul lucrurilor.

•   De câteva ori pe lună, dimineaţa, un bătrânel cam la un metru cincizeci, îmbrăcat în straie crem curate, cu un carneţel în mână şi tot numai un zâmbet, ne aţine calea în drum spre metrou. Cere bani de medicamente, însă este probabil ceva în neregulă cu zâmbetul lui uşor şmecheresc, pentru că n-am văzut pe nimeni întinzându-i ceva. Sau poate pentru că stă în picioare – postură care contrazice imaginea clasică a bolnavului frebril şi zăcând în pat – sau pentru că are îngrijit. Ceva în imaginea lui mă determină să grăbesc şi mai tare pasul când trec pe lângă el. Nu obişnuiesc să dau bani la cerşetori şi nici nu-mi fac procese de conştiinţă pe această temă, însă moşuleţul ăsta îmi miroase a impostor.

•   Fără nicio legătură cu micii şi focul de artificii de duminică (vezi primul paragraf), azi-noapte am visat, într-o ordine relativă: că izbucnise o epidemie în urma căreia jumătate din planetă se transformase în hermafrodiţi (înclusiv eu); că bunică-mea s-a întâlnit pe malul unui râu cu Cersei, pe care a pălmuit-o zdravăn; că vecinii drogaţi se chinuiau să-l îndese pe Bilă în acvariul despre care n-am apucat încă să vă spun nimic. De dimineaţă, în timp ce mă spălam pe dinţi, mi-am dat seama că cele trei vise nu sunt altceva decât indicii cu privire la ce boardgames să jucăm data viitoare la Tabiet: Pandemic, A Game of Thrones şi Mystery Express.

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


5 thoughts on “Din jurnalul fără noimă: Cuşca si căţeaua latră

  1. ggl

    La batranel da-i o cutie de aspirina si sfatuieste-l sa pastreze o distanta de cel putin 20 de metri fata de persoana ta daca nu doreste sa aiba nevoie nu doar de medicamente ci si de spitalizare.

    Si eu joc boardgames la DKK.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php