Câte ceva despre Final Frontier V

Și a trecut Final Frontier, târgul pe care l-am așteptat cu mare nerăbdare în ultimele două luni și la care am cam dat chix la capitolul prezență. Îmi propusesem să fiu acolo în ambele zile, îmi stabilisem evenimentele la care voiam să asist, dar nu m-au susținut nici timpul, nici mizantropia care mă apucă de obicei când am de a face cu locuri aglomerate. Așa că sâmbătă am stat doar câteva ore, cât să îmi susțin colegii de la Secția 14, să cumpăr cărțile pe care le aveam pe listă (și tot am uitat câteva, cum ar fi antologia Exit, despre care am auzit că este sold out, mrrr), să mai culeg niște autografe și să socializez puțin cu o parte dintre scriitorii mei dragi. Duminică n-am mai ajuns, deci vă povestesc despre sâmbătă 🙂

Ce-am târguit:

Carti-ff5

Secvență de zbor de Ioana Vișan
Povestiri fantastice de Lucian Dragoș Bogdan
Râul liniștit de Nicola Griffith
Insula diavolului de Ciprian Mitoceanu
Regatul sufletelor pierdute de Ana-Maria Negrilă
Sub steaua infraroșie de Alexandru Lamba

Detalii curând, după ce le citesc. Promit 🙂

Ce-am văzut: Secția 14

Primul eveniment pe lista mea a fost cel susținut de colegii mei din Secția 14. Iulia Albota și Andrei Duduman au făcut o prezentare a grupului nostru literar – cum s-a format și de ce, cum funcționează, cine sunt membrii și pe unde au publicat. Poate părea subiectiv, însă felul în care colegii mei au reprezentat întregul grup a fost nu doar unul profesionist, ci și atractiv (presărat cu tot soiul de glume și detalii mai puțin cunoscute). Dacă sunteți curioși să vă faceți o idee despre ce s-a vorbit, aruncați un ochi aici, pe suportul vizual al prezentării).

Apoi a urmat momentul special al evenimentului – lectură pe voci din „Întâlnire cu un bărbat, un satir și un motan”, text adaptat după povestirea omonimă a Alexandrei Medaru, pe care, sunt bucuroasă să vă anunț, o veți putea citi în premieră în numărul 25 al Revistei de suspans (adică pe 13 aprilie). Despre povestire vă spun doar atât: fantasticul erotic întâlnește fantasticul întunecat și împreună transced ființa. Dar să nu anticipăm. Despre lectură vă mai spun atât: cititorii-interpreți s-au descurcat foarte bine, au fost naturali și expresivi. Eu am stat pe un scaun din penultimul rând, astfel încât nu am apucat să văd mare lucru din ce se petrecea la masa „cititorilor”, dar lectura mi s-a părut cu atât mai faină. A fost ca la teatrul radiofonic, numai că fără muzica gravă din fundal. I-am ascultat în schimb pe: Mihai Alexandru (povestitorul și satirul), Alexandra Medaru (femeia), Maria Bumbar (lupătoarea), Valetin Goran (motanul) și Tudor Scânteie (Arathis).

Ce-am văzut 2: Crux Publishing și Conan Barbarul

Al doilea eveniment la care am participat sâmbătă a fost tripla lansare „De la Conan Barbarul la distopie și stele”, în care au fost prezentate volumele: „Regatul sufletelor pierdute” (de Ana-Maria Negrilă), „Insula diavolului” (de Ciprian Mitoceanu), „O vrăjitoare se va naște” (de Robert E. Howard). Și bine am făcut că am fost acolo, pentru că am avut și o revelație – Conan. Conan Barbarul, pe care l-am urât din tot sufletul meu de copil (și de adult) încă dintr-a șasea, când mă căzneam să citesc benzi desenate scrise în limba fraceză. Nu-mi plăcea deloc franceza, nici acum nu-mi place, dar încercam să-mi schimb sentimentele față de ea. Am reușit doar în măsura în care o parte din ura mea s-a transferat și asupra benzilor desenate, și asupra lui Conan. Din fericire, Harap-Alb continuă a funcționat ca terapie pentru una dintre antipatii, iar Crux, prin prezentarea pe care a făcut-o nuvelei „O vrăjitoare se va naște”, m-a convins că există leac și pentru cealaltă. Așa că mă grăbesc să închei, ca să mi-l comand pe Conan (că la FF n-am mai apucat).

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php