Despre somn

De când mă ştiu, am fost unul dintre privilegiaţii oameni care, imediat ce pun capul pe pernă, adorm. Singurele dăţi în care m-am zvârcolit în pat, fără să-mi găsesc somnul, au fost nopţile care precedau un eveniment pe care îl percepeam ca fiind deosebit de important (de obicei, un examen sau o călătorie).  Apoi, am mai avut ceva perioade de false insomnii când, năpădită de griji, mă feream să pun geană peste geană, de teama că aş uita ceva până dimineaţa.

Noaptea, pe care percepţia mea o suprapune inevitabil somnului, mi-a fost de-a lungul timpului refugiu din calea problemelor, dar şi un sfetnic bun (după cum citisem eu în povestea cu preaînţeleapta Vasilisa, când eram copil), astfel că de cele mai multe ori mă trezeam dimineata nu doar mai uşurată de poverile sufleteşti care nu-mi dăduseră pace peste zi, dar şi cu soluţia gata pregătită. Aşa am luat cele mai importante şi mai dificile decizii – trăgând un pui de somn şi lăsându-mi subcoştientul să lucreze neîngrădit.

De la o vreme, însă, relaţiile mele cu somnul s-au cam stricat. În primul rând dumnealui a devenit extrem de capricios. Mai întâi îmi dă târcoale pe la nişte ore neobişnuit de timpurii şi, văzându-se refuzat, începe să se răzbune: în toiul nopţii prinde să se furişeze de lângă mine, lăsându-mă de izbelişte, cu părul vâlvoi, ochii bulbucaţi şi mintea buimacă. Apoi, făcând un pic pe niznaiul, revine bătând nervos din picioare şi dându-mi din când în cand câte-un bobârnac – vise ciudate, împletite anapoda.

Aşa se face că acum câteva seri eram agent imobiliar la ceva casă veche ce se vindea la pachet cu un hârb de Dacie 1300 roşie ca focul şi plină de rugină. Ba în drum spre aşa-zisul loc de muncă mi-a picat şi dintele de lapte (cel care a stârnit simpatia atator medici stomatologi: “vaaaai, ce frumos, ai un dinţisor de lapte… o să-ţi cadă!”), am vrut să-i fac o poza, dar tata mi l-a aruncat la gunoi. Acum două seri eram mediator într-un grup de babe care se bătuseră cu sacoşele (alea de se prind pe căruţul cu roţi) până se învineţiseră. Azi de dimineaţă, într-un univers paralel, adaugasem menajeriei deja existente*, doi iepuri şi un ţap din pricina cărora aveam mari păreri de rău (se spârcâiseră peste tot, cu precădere în pat). A, şi am mai visat că mă uitam la televizor, dar nu pot preciza la ce anume, că tocmai atunci a sunat ceasul.

* In caz ca vă întrebati, menajeria curentă conţine următoarele:

kirb-acvariu

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


8 thoughts on “Despre somn

  1. Ihrielle Post author

    Diagonala nu stiu (ca nu-s acasa), dar cunosc numarul de litri: 20. Inauntru se afla, deocamdata, trei melci si doi pesti sanitari.

    Multumesc, a fost o intamplare. Ceva cu o foaie colorata in dreptul blitzului.

  2. ggl

    Ah de aia e aşa plictisită pisica: program cu melci şi sanitari. Boooring! Nici măcar un caras auriu, ceva care să nu se mişte chiar în reluare acolo.

  3. Ihrielle Post author

    De unde până unde ai ajuns la o aşa concluzie? :)) Kirb îşi face de lucru din orice mişcă. În plus, sanitarii mei sunt foarte vioi, motiv pentru care Kirb face box la acvariu. Caraşi aurii nu-mi iau căci i-aş chinui în aşa spaţiu mic.

    Ar trebui ca tocmai Kirb să depună personal o mărturie, însă, evident, este ocupată să le predea peştilor lecţii de aerobic 😉

  4. Moshu

    Hehe, vise. Visez extrem de rar (o dată la câteva luni, în medie) – sau poate visez des dar dimineața nu mai știu că am visat. Nu știu ce vrea să însemne asta, poate visez prea mult ziua cu ochii deschiși și nu mai rămâne și pentru noapte 😀

    Mai e careva așa?

  5. ggl

    Şi eu visez rar, dar visez chestii suprarealiste, cam ca şi Ihrielle, poate chiar mai aiurea. Exemplu: taică-meu conduce un pian cu volan prin sufragerie în timp ce cântă un jazz standard cunoscut, nu mai ţin minte ce, Georgia On My Mind sau ceva în genul ăla; sau eu conduceam maşina şcolii de şoferi cu o roată pe carosabil şi una pe trotuar, doborând stâlpii de telegraf. Instructorul era foarte încântat şi-mi arăta numaidecât ce să mai dobor de fiecare dată când mai vedea ceva cu potenţial (obiecte). Asta era pe când făceam şcoala de şoferi, acum vreo 9 ani, cred. Au mai fost şi altele dar nu-mi mintesc acum.

  6. CarachAngren

    Despre somn (si nesomn) imi amintesc ca am citit intr-un curs de-al lui Nae Ionescu (cred ca ala de metafizica) cum ca organismului ii sunt suficiente o ora si jumatate de somn. Indiferent daca e ceva de afirmatia asta sau nu eu cred ca nu mai ramane loc de vise in perioada asta de timp. Stiu ca se viseaza in perioadele de REM si asta se petrece de vreo 2-3 ori pe noapte, iar ceea ce ne amintim sunt doar ultimele vise. Totodata cu versta avem tendinta de a dormi tot mai putin.
    Eu nu stiu de ce dar viser foarte rar, poate ca o data la jumatate de an iar atunci cand o fac sunt numai situatii problematice care mi-au marcat ziua. Daca este sa vorbesc despre vise repetitive imi amintesc unul care ar suna revelator pentru un credincios drept marturie a legaturii cu anumite personaje din lumea de dincolo. Este vorba desre un cosmar destul de real in care ma gasesc treaz, fix in pozitia in care dorm, cu lumina naturala din camera cu singura deosebire ca respiratia mi se opreste in timp ce am impresia ca cineva invizibil imi preseaza cosul pieptului. Ma trezesc doar daca depun un efort considerabil sa ma misc (cu toate ca am inteles ca nu ma misc catusi de putin) si, daca vreau sa nu mai continue visul imi schimb pozitia: de pe spate (aceasta fiind singura pozitie in care apare visul), pe burta. Odata m-am apucat sa studiez personajul din vis si am reluat visul de trei ori insa nu am scos nimic de la misteriosul personaj. Nu este exclus sa ma sufoc odata in somn si sa nu ma mai trezesc.

  7. child

    @CarachAngren – am fost realmente bantuita de un cosmar similar, cu singura deosebire ca nu reuseam sa ma misc in somn si aveam un atac de panica. n-am reusit sa fac vreo conexiune cu pozitia de somn 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php