Impresie de vineri
Uneori am impresia că trăiesc doar pentru bucuria zilelor ce se termină şi misterul nopţilor ce abia încep, într-o succesiune fără un sfârşit aparent.
Îmi doresc să fie ziua un întuneric de smoală, adâncă şi fără sentimente, fărâmă de viaţă să nu îi stea în cale. Atunci să mă încui în casă nu de teama hoţilor, ci de dragul unui puişor de pernă cu care să mă plimb la braţ. Să bâjbâim amândoi prin infinit şi nefiinţă până când raze fieţi de lumină ne vor pune piedică şi ne vor târî, urlând, înapoi în lumea lor fără de odihnă.
Iar când vine seara să îmi dau întâlnire pe o margine de balcon cu luna şi să ne facem împreună planuri pentru a doua zi. Eu să îi vorbesc despre întunericul meu de smoală, ea despre lumina ei cea pală şi să ne înţelegem destul de bine astfel. Bineînţeles, să nu existe nici un soare la mijloc, iar micul nostru joc de-a ziua de mâine să fie un cerc vicios pe care cu bucurie să îl pasăm de la una la alta. Un ineluş de tinichea gălbuie pentru mine, un nimb de aur pentru ea.
Un schimb echitabil pentru o zi de vineri, aş mormăi în timp ce m-aş întoarce pe partea cealaltă, trăgând după mine puişorul de pernă.
M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.
Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.
Ihrielle – who has written 358 posts on Kirb's Crib.
