La ceas de seară

Urca prudent pe o aţă subţire, menţinându-se într-un echilibru precar – un saltimbac lipsit de stângăcie, dar conştient de pericolul pe care-l răspândea. Secundele se scurgeau interminabile pentru vietatea ce îl privea paralizată de la celălalt capăt al firului. Nu era teama cea care o ţintuia, ci fascinaţia indusă de pericol. Să zboare de acolo ar fi fost prea uşor. De ce să nu încerce ceva nou, oricât de greu ar fi?
Aşa a decis ea să accepte invitaţia la cină venită din partea unui păianjen flămând.

Particip la Concursul de Proză Arhiscurtă organizat de Trilema

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


Tagged on: ,

10 thoughts on “La ceas de seară

  1. cezar

    lol

    Nu mai! dar faza in care paianjenul este inlocuit cu un saltimbanc mi se pare cunoscuta; nu stiu de unde, nu sunt eu atat de literat :p

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php