Last stop: Câmpina
Vineri, în timp ce vorbeam la ceas de noapte cu al nopţii copil, a fost pus la cale un inocent plan de evadare din Prustan – loc al pierzaniei, plictisitor şi obositor prin definiţie la finalul a cinci zile de muzică muncă.
Aşa că sâmbătă, dis-de-dimineaţă, suite în tren eram, cu gândul barbar de a invada în cel mai turistic mod posibil Câmpina, cu ale ei biserici, castele şi muzee.
Ce a ieşit?
Şi cum nu putea trece o zi fără nici măcar o concluzie, au rezultat următoarele:
– Câmpina este un oraş frumos, liniştit şi curăţel (dotat şi cu un bar rock care merită explorat mai în amănunt decât am făcut-o noi)
– Chiar nimic nu este întâmplător
– Sufăr de nostalgia anilor petrecuţi în oraşe mici
Deoarece Copilul Nopţii are cu siguranţă o versiune mult mai expresivă asupra escapadei noastre, vă invit s-o citiţi aici.
- Under the Imaginary Veil
- Shoppingul (e) deprima(n)t şi o ţâră de mov
e, cum ar fi sa fie intamplator ? 😀 evident ca nimic nu iashte….
thnx ca m-ai insotit **hugz
Placerea a fost de partea mea 🙂