Leapșa: cărți contemporane românești

La îndemnul Iuliei Albota, colegă de Secția 14, astăzi povestesc despre cărți și autori români contemporani.

1. Primul autor român contemporan – ce carte ai citit?

Probabil „La cules de îngeri” de Ana Blandiana. Un volum cu autograf personalizat, de care mă leagă o amintire ușor penibilă, deși acum mi se pare simpatică. Era prin 1997, iar doamna Blandiana venise la Casa de Cultură din Mangalia să-și lanseze volumul de poezii. După câteva discursuri, prezentări și lecturi, a urmat o secțiune de întrebări și răspunsuri, pentru care eu și alți câțiva colegi de clasă ne pregătisem asiduu, împinși de la spate de doamna dirigintă. Când mi-a venit rândul, văzându-mă pe scenă (așa era obiceiul locului, dacă aveai ceva de spus, trebuia să vii în față și să vorbești la microfon, să te audă toată lumea), înaintea unei poete în carne și oase (prima pe care o întâlneam), m-am pierdut cu firea și am uitat întrebarea pe care o tot repetasem. Așa că am zis prima inepție care mi-a dat prin minte: scriu poezii și îmi doresc să ajung scriitoare (sau ceva asemănător). Tâmpenia asta am spus-o în microfon, într-o sală de spectacol plină ochi cu oameni. Aveam vreo 12 ani și obrajii stracojii de rușine, dar doamna Blandiana m-a felicitat, mi-a dat câteva sfaturi pe care, în zăpăceala memontului, le-am reținut doar pe jumătate și apoi i-a convins pe toți cei de față să mă încurajeze cu aplauze.

Primul volum de proză cred că a fost „Orbitor – aripa stângă” de Mircea Cărtărescu.

2. De la ce autor român contemporan ai citit cele mai multe cărți?

Rodica Ojog-Brașoveanu. La o privire superficială, Goodreads spune că am citit 7 cărți, dar sunt convinsă că nu le-am notat pe toate, mai ales pe cele citite când nu exista platforma.

Următorii în clasament sunt Liviu Radu și Ioana Vișan, cei doi autori care mi-au arătat, prin cărțile lor, că există și literatură SF&F românească, și încă literatură de o calitate superioară. Păcat, mare păcat, că niciodată nu voi avea ocazia să citesc mai multe cărți scrise de ei decât scrise de Rodica Ojog-Brașoveanu.

3. Cuplul preferat din cărțile românești contemporane?

Elvira și von Sudlo din „Să nu ne uităm la ceas” de Rodica Ojog-Brașoveanu. Mi-au plăcut tocmai pentru că formează un cuplu atipic, asupra căruia planează nu doar primejdiile, ci și permanentul mister: este legătura lor sinceră?

4. Eroul din cărțile românești contemporane în mâinile căruia ți-ai pune viața.

Nu s-a născut încă.

5. Fantasy sau romance românesc?

Fantasy. Nu țin minte să fi citit romance românesc și nici nu-mi doresc.

6. Cărți românești – nume românești? Sau cărți românești – nume străine?

Depinde unde are loc acțiunea, desigur. Dacă este plasată în Bolintin-Deal, cu personaje neaoșe, m-ar zgâria pe ochi să citesc cum Arthur McCain  își ascunde mâța care a fătat doi pisoi, un cățel și-un porc cu cap de taur.

7. Eroina preferată.

Melania Lupu. O bătrânică simpatică, zăpăcită, dar care ascunde o minte brici sub aparenta slăbiciune a vârstei. Când, sau dacă, voi avea anii ei, mi-ar plăcea să-i semăn.

8. Ultima carte românească citită.

„Arhitecții speranței” de Alexandru Lamba.

9. Care este ultima carte semnată de un autor român contemporan pe care ți-ai propus să o citești?

Ultima însemnând cartea pe care aș citi-o abia când se vor fi terminat toate cărțile de pe planetă? Sigur ceva romance, vă las pe voi să alegeți titlul 🙂

Dacă „ultima” înseamnă de fapt următoarea carte, aceasta este „Câinii iadului” de Cătălina Fometici.

10. Un mesaj pentru autorii români contemporani?

Continuați să scrieți, să citiți, să învățați, să evoluați. Nu vă opriți în dreptul fiecărui gard de după care latră câinii. Nu vă lăsați îmbiați de localurile frumos decorate în care cresc așa-zisele elite. Scuipați în sân, dacă sunteți superstițioși, dar mergeți înainte. Cititorii așteaptă volume de proză și de poezie, nu circ.

 

Trimit această leapșă spre A. și Răzvan, să aibă de lucru.

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


2 thoughts on “Leapșa: cărți contemporane românești

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php