Lecturi de octombrie 2012

9 cărţi citite în octombrie! A fost o lună în care pur şi simplu am devorat tot ce planificasem pentru această perioadă şi încă o dată pe atât, de parcă ar fi urmat sfârşitul lumii pentru cărţi. Evident, nu am făcut numai asta, însă între două plecări la Istanbul, două poveşti aflate în diferite stadii ale redactării şi două sterilizări, cărţile reprezintă singurul subiect la care mă pot gândi acum.

Sub presiunea timpului, promit că sunt doar gânduri scurte şi răzleţe despre:

  • Apocalipsa după Ceuşescu – Sergiu Someşan
  • The Wise man’s fear (Kingkiller Chronicles #2) de Patrick Rothfuss
  • Human Instincts – Ioana Vişan
  • Waldemar (Waldemar #1) – Liviu Radu
  • Blocul câş (Waldemar #2) – Liviu Radu
  • O după-amiază cu bere şi zâne (Waldemar #3) – Liviu Radu
  • Sharia – Ioana Brînceanu
  • … şi la sfârşit a mai rămas coşmarul – Oliviu Crâznic
  • Am fost medic la Auschiwitz – Miklós Nyiszli

Apocalipsa după Ceuşescu – Sergiu Someşan

cea mai fantastică ipoteză, deşi nici pe departe atât de fantastică precum adevărul, era aceea că perechea de Ceauşeşti fusese clonată de unguri şi perfect controlată de aceştia în tot ceea ce făcea. De asta stăteau în Oradea, pentru că telecomanda ungurească nu bătea mai mult de câteva zeci de kilometri, până urma să-i fie mărită puterea. Scopul final era să ajungă Ceauşescu preşedinte şi să le dea Ardealul ungurilor. Nu mai ştiu cine a spus inepţia asta, dar până după-amiază ideea a făcut pui şi au apărut zeci de variante şi zeci de oameni care se jurau cu mâna pe inimă că l-au văzut pe Ceauşescu certându-se în ungureşte cu nişte tineri din Oradea.

Iniţial voiam să-i fac o recenzie separată, însă timpul şi promisiunea de a scrie alte două recenzii individuale, m-au împiedicat s-o scriu până la finalul lunii. Aşa că m-am mulţumit cu metoda cea mai simplă.
Apocalipsa după Ceauşescu este primul foileton pe care l-am citit şi, îndrăznesc să decretez, romanul românesc cu cel mai trăznit subiect care mi-a căzut în mâini în ultima vreme: amuzant, incitant, original, cu o acţiune nebunească şi imprevizibilă până la final. Pentru această deosebită surpriză, trebuie să le mulţumesc deopotrivă autotului, Sergiu Someşan, şi Moşului SF care in fiecare luni (apoi duminică) ne-au pus la dispozitie gratuit câte 6-7 capitole din lucrare. Nu o să intru în mai multe detalii pentru că mi-ar plăcea să-l citiţi şi voi, apoi să vă daţi cu părerea. 4/5 stele

L.E. (din partea autorului): Lansarea romanului “Apocalipsa după Ceauşescu” – varianta tipărită – va avea loc vineri 23 noiembrie în cadrul Târgului de carte Gaudeamus la standul Editurii Vremea. Romanul va fi prezentat de Ştefan Ghidoveanu.

The Wise man’s fear (Kingkiller Chronicles #2) de Patrick Rothfuss
Părerea mea despre acest roman poate fi rezumat în două cuvinte: Bitch, please! Ah, de când voiam  să scriu asta despre o carte! (Nu este ca şi cum nu aş mai fi avut ocazii, însă o aşteptam pe cea mare).
Rotfuss, care în prima parte m-a dus pe nebănuite culmi ale curiozităţii, acum nu a făcut altceva decât să lungească pelteaua, să se piardă în tot felul de amănunte stupide: Denna, Denna, Denna. Apoi s-a gândit că trebuie să compenseze absenţa sexului din prima parte a seriei, insistând până la plictiseală pe întâlnirea cu Felurian (un fel de zână nimfomană) şi pe succesul pe care Kvothe îl are la fetele şi femeile de toate felurile… Din nou: Bitch, please! 2 /5 stele

Human Instincts  Ioana Vişan
După cum am mai spus, îmi place foarte mult cum scrie Ioana Vişan şi, chiar mai mult, felul în care reuşeşte să construiască în doar câteva pagini noi universuri. Aveam această imagine în minte când am început să citesc Human Insctincts, de aceea am fost un pic dezamăgită să constat că, de astă dată, universul povestirii este lăsat într-un con de umbră, pentru ca  acţiunea să se îndrepte asupra salvării salet. Însă autoarea a compensat din plin acest aspect construind o  intrigă complexă şi credibilă, personaje puternice şi o atmosferă post apocaliptică aproape tangibilă. 4/5 stele

Waldemar (Waldemar #1) Liviu Radu
Am cumpărat acest roman datorită extrasului de pe coperta patru, care mi s-a părut una dintre cele mai captivante introduceri pe care am citit-o vreodată, promiţând o lectură plină de mister şi aventură. Ceea ce, spre marea mea plăcere literară, s-a dovedit a fi adevărat până la nivel de virgulă (apropo de virgule şi alte scăpări, editura Tritonic a rămas cumva fără corectori?). Romanul are de toate:  tărâmuri desprinse din poveşti, însă la fel de veridice precum lumea în care trăim, confruntări armate, teste şi iniţieri, eroism şi sacrificiu. Toate bine legate într-o intrigă cu personaje mitologice româneşti de prim rang: iele, pricolici şi demoni. 4/5 stele

Blocul câş (Waldemar #2) – Liviu Radu
Aventura lui Waldemar continuă după 17 ani, de astă dată în Bucureşti. V-aţi întrebat vreodată cum ar arăta o luptă de stradă între zeci de creaturi mitologice româneşti? De exemplu o ştimă împotriva unui zburător sau un pricolici împotriva unei Babe-Cloanţa? Eu recunosc că până să pun mâna pe această carte nici măcar nu m-am gândit la aşa ceva… 4/5 stele

O după-amiază cu bere şi zâne (Waldemar #3) – Liviu Radu
Trebuie să mărturisesc că, prima dată când am văzut titlul, m-am gândit că Waldemar va încerca să le dea bere unor zâne. Nu să le îmbete, că el este băiat bun, atent şi respectous cu doamnele, însă doar aşa… de test. Ei bine, m-am înşelat: Waldemarnu este deloc previzibil. Mai mult chiar, în niciunul din cele trei romane nu am reuşit să anticipez ce se va întâmpla, cum va fi sfârşitul, ce vor face personajele în anumite situaţii sau alte lucruri menite să dea peste cap o lectură. Aşa că nu-mi rămâne decât să spun Jos pălăria! şi să dau fuga să cumpăr şi celelalte cărţi ale autorului. 4/5 stele

Sharia  Ioana Brânceanu
Primul meu cuvânt, după ce am trecut de primele 10 pagini a fost: “Fugiiiiţi!”. Poate de de astă dată mi se trage de la abundenţa de droguri pe care personajele – oameni, maimuţe, câini – le folosesc în exces sau poate de la aerul mult prea libertin al scrierii, însă am constatat că ori de câte ori un roman îmi produce grimase, ajung să-l rezum în doar câteva cuvinte (nu neapărat elogioase).
Apoi am mai avansat un pic cu lectura şi am revenit la sentimente mai bune. De ajutor mi-a fost probabil faptul că este un roman de debut de bine scris. Mi-a plăcut modul in care a fost imaginată organizarea socială – original şi coerent – deşi amestecul de oameni, câini şi primate este terifiant. Actiunea mi s-a părut, pe alocuri, un pic trasa de păr şi până la final tot nu m-am lămurit ce anume este Sharia, însă contextul este foarte bine construit. 2/5 stele

… şi la sfârşit a mai rămas coşmarul Oliviu Crâznic
Contactul meu cu  literatura gotică poate fi considerat aproape inexistent, dacă ar fi să scot din socoteală surorile Brontë (ale căror scrieri m-au plictisit), pe E.A. Poe (de care am citit câteva nuvele şi poezii în liceu, adică acum 1000 de ani), pe Lovecraft (prea previzibil pentru gustul meu) şi câteva romane ce aparţin unor autori care nu s-au specializat în acest gen literar. Mulţi ani am ocolit tot ce ţinea de gotic, indiferent de sfera sa de manifestare, pentru că devenise un curent mult prea popular pentru gusturile mele. Între timp lucrurile s-au mai calmat, lumea a început să-şi îndrepte privirile (şi) spre altceva, însă eu tot am rămas cu impulsul de a-mi da ochii peste cap când aud “mie-mi place goticul”.
Cu toate acestea am cumpărat romanul de debut lui Oliviu Crâznic fără să stau pe gânduri. Muream de curiozitate să aflu ce comoară ascunde printre paginile lui, de ce a atras sute de recenzii pozitive şi câteva premii importante. Din fragmentele pe care le citisem, bănuiam că o să-mi facă placere ca lectură, însă ardeam de nerăbdare să aflu cât de mult. Ei bine, am început prin a fi captivată de atmosfera misterioasă ce apasă ca o plapumă groasă asupra evenimentelor şi am continuat prin a trăi cu sufletul la gură fiecare pagină, mereu căutând să descopăr ce va urma. 4/5 stele

Am fost medic la Auschiwitz – Miklós Nyiszli
După atâta fantasy era timpul pentru o pauză de non-ficţiune. Ce-i drept, nu am ales unul dintre cele mai fericite subiecte, însă istoria, oricât de crudă şi neplăcută ar fi, trebuie cunoscută şi înţeleasă de toţi oamenii.
Îmi este imposibil să evaluez această carte folosind vreunul dintre criteriile mele favorite: originalitatea subiectului, gradul de previzibilitate al întâmplărilor şi al sfârşitului, tonul narativ, coerenţa în exprimare… Acestea sunt repere care merg foarte bine în cazul lucrărilor de ficţiune, însă în orice alt context sunt lipsite de sens.
De aceea nu am nicio rezervă să afirm că,  dacă trebuie să primească o notă, adevărul merită cu siguranţă maximul. 5/5 stele

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


11 thoughts on “Lecturi de octombrie 2012

  1. Sandra

    Ultimul titlu ma captivat si am sa-ti spun si de ce, banuiesc ca te sperie alegerea mea.
    De ce ma captiveaza ultimul titlu?
    Pai Hitler infara sa masacru provocat asupra evreilor se poate spune foarte usor ca a fost un erou al Germaniei.

    Ma gandesc ca in spatele aceste persecutari exista un mare secret(mai multe capete importante au fost implicate), insa este doar parerea mea.

    Mersi pentru recumandari este o adevarata palcere.

  2. Ihrielle Post author

    Sandra, Hitler era inteligent, foarte bun orator, dar cu evidente probleme psihice. Aceasta combinatie este suficienta pentru ca un om sa devina monstu… Din nefericire, un astfel de monstru a ajuns sa conduca un stat in care sovinismul si nationalismul sunt ca un butoi cu pulbere, gata sa explodeze la cea mai mica scanteie.

  3. Sergiu Somesan

    Multumesc pentru aprecieri! Este reconfortant să afli că nu eşti chiar singur prin droaia de universuri paralele.:)
    Lansarea romanului “Apocalipsa după Ceauşescu” – varianta tipărită – va avea loc vineri 23 noiembrie în cadrul Târgului de carte Gaudeamus la standul Editurii Vremea. Romanul va fi prezentat de Ştefan Ghidoveanu. El poate fi citit acum integral aici:

    http://sergiusomesan.wordpress.com/romanul-apocalipsa-dupa-ceausescu/

  4. Sergiu Somesan

    Chiar cu o asemenea minirecenzie aveţi toate şansele să caştigaţi un lingou de argint. De ce de argint? Pentru că argintul joacă un rol foarte important în acţiunea romanului.
    Amănunte despre concurs sunt pe blogul lui Ştefan Ghidoveanu unde o să aflaţi că singura condiţie pentru a intra în concurs este să postaţi comentariul aici:

    http://moshulsf.wordpress.com/?s=lingou

    Succes!

  5. Ihrielle Post author

    Domnule Somesan, va multumesc pentru completarile de rigoare. Le-am adaugat in cadrul articolului, ca sa stie si cei cativa cititori ai mei unde si cand se lanseaza romanul dvs.
    Eu astept cu interes continuarea si, bineinteles, sa va vad la lansare 🙂

  6. Ihrielle Post author

    Pfii, din cauza linkurilor cometariul dvs. a intrat in spam si abia astazi l-am vazut.

    Imi pare foarte rau sa aud despre accidentul rutier care v-a pricinuit atatea neplaceri si sper sa va vindecati rapid :).

    Am tinut cont de sfatul dvs. si am adaugat mini-recenzia, chiar daca am depasit cu cateva zile termenul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php