Last stop: Vălenii de Munte

Cred că omul are pe undeva prin interiorul său, un mecanism bine ascuns care îl ajută să stabilescă, de cele mai multe ori inconştient, o conexiune cu trecutul strămoşilor săi. Ca şi cum aceştia din urmă ar fi avut înscris în propriul material genetic un cod al apartenenţei pe care să-l transmită generaţiilor viitoare. Altfel nu pot să-mi explic de ce unele locuri par să aibă o încărcătură emoţională distinctă de celelalte. Dar asta-i altă poveste…

Recent am revăzut Vălenii de munte în compania lui DD (domnul Delta :P), pe care l-am ascultat cu mare plăcere depănând frumoase amintiri despre un altfel de orășel decât cel pe care l-am văzut noi.

Am mai fost pe acolo (dar fix pe dealul opus) cu trei luni în urmă, împreună cu Ana, însă nu am apucat să vă împărtăşesc nimic din ce am văzut atunci. Aşa că o voi face acum.

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


3 thoughts on “Last stop: Vălenii de Munte

  1. aricipogonescu

    … pentru ca-s prahovean si pentru ca in mintea-mi au aparut semne de intrebare te rog frumoa spune-mi ( daca vrei 🙂 ) care-i conexiunea ta din trecut ce te leaga de Valeni ? … multam fain 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php