Vânzătorii de pe trotuar

Vanzătorii de pe trotuarSursa: Prime.md

Vânzătorii de pe trotuar sunt o adevărată binecuvântare pentru grăbiţii, uitucii, leneşii şi oportuniştii locuitori ai Bucureştilor. Daca n-ai o piaţă, un aprozar sau un magazin prin apropiere şi ai nevoie să cumperi ceva chiar acum, micile “tarabe” improvizate din lăzi, cutii goale de vopsea lavabilă sau folii de nailon sunt salvarea ta.

De la 5 şosete la 10 lei la ciocolate topite în soare, de la absorbante contrafăcute la fructe de sezon, de la branza oferită direct din portbagajul maşinii până la pantofii scâlciaţi etalaţi pe cearşafuri îngălbenite, ce mai, aproape tot ce-ţi pofteşte sufletul tău de trăitor într-o societate de consum vei găsi la ei. Că unele produse sunt de o calitate îndoielnică sau de o provenienţă şi mai discutabilă, asta este o altă treabă. Te frige buza să mănânci afine cu moţ de ciocolată şi ai de mers cinci minute până la Mega Image, atunci cumperi de la băiatu’, de la nenea, tanti, mămăica sau cine s-o mai găsi să vândă pe trotuarul de la colţul blocului.

Nu te mai întrebi nici de unde le are, nici de cât timp şi nici dacă ai făcut vreo afacere lenevindu-te să dai o fugă până în piaţă. Important este că găseşti ceea ce-ţi trebuie fără să depui prea mult efort.

Eu, în schimb, am început să-mi pun astfel de întrebări după ce a constatat că femeia cu tarabă improvizată, de la care mai cumpăram fructe în drum spre muncă, are preţurile mult mai mari decât în piaţă. De exemplu, dimineaţa am luat de la ea zmeură cu 5 lei paharul (De fapt, la ea vinde totul cu 5 lei: mere, prune, pere mici) . Seara, am văzut în piaţă Norilor – care nu este tocmai una dintre cele mai ieftine  – că aceeaşi cantitate de fructe costa fix 4 lei.

Da, ştiu, ce mare scofală un leu diferenţă?

Şi totuşi este. Dacă punem în balanţă faptul că vânzătorii din piaţa plătesc nişte taxe, pe când vânzătorii de pe trotuar sunt scutiţi de aşa ceva (poate mai puţin de spaga care îi scapă de amenzile pentru comerţ neautorizat), vom vedea că acest leu contează. Nu pentru că dăm mai mult, ci pentru că încurajăm evaziunea fiscală şi, implicit, proliferarea unor comportamente şi mentalităţi deviante.

Nici nu vreau să aud de mămăiţa care vinde cele două-trei mere din curtea ei ca argument suprem în sprijinul comerţului de la marginea drumului. Vânzătorii despre care vorbesc eu, şi pe care îi cunoaşteţi şi voi, vând mai mult de atât. Mult mai mult. Au portbagajele maşinilor în permanenţă pline cu fructe şi legume în cantităţi ce nu pot fi produse în grădina unei mămăiţe. Şi, între noi fie vorba, nu au nimic rustic nici în înfăţişare, nici în comportament. Sunt doar nişte unii puşi pe făcut un ciubuc pe seama orăşenilor grăbiţi şi indolenţi.

Aşa că, dacă mai întâlniţi negustori de fructe şi legume pe trotuar, gândiţi-vă de două ori înainte de a cumpăra de la ei. Poate urmează să primiţi o ţeapă.

M-am născut om şi am crescut robot. În prezent mă străduiesc să ajung în punctul din care am plecat. N-am reuşit în totalitate, însă cred că sunt pe drumul cel bun.

Când îmi explorez latura non-robotică, îmi place: să citesc şi să scriu, să croşetez şi să fac diverse obiecte “de mână”, să urc pe munte şi să înot în mare, să joc jocuri de societate.
Nu am uitat nici de micii mei prieteni cu blană, pisicile. Îmi place să petrec timp în compania lor, fapt pentru care umila-mi gospodărie este disputată de Kirb, Miarys şi Mioja.

Ihrielle – who has written posts on Kirb's Crib.


Tagged on: ,

7 thoughts on “Vânzătorii de pe trotuar

  1. Costin

    Corect insa supermarketul are preturi mai bune pentru ca fie importa mai ieftin (si mai prost), fie cumpara engross de la producatori (vorbeam cu un astfel de producator care spunea ca vindea salata la un hypermarket cu mizerabilul pret de 1,2 lei (care nu-i asigura profit si nici macar subzistenta) ori pe raftul acelui supermarket salata era 3,5 lei.
    Nu neg ca acei comercianti de trotuar sunt snapani pusi pe facut bani insa adevarul e undeva la mijloc pentru ca pretul real al unui produs la producator e mai mare decat in supermarket. dezavantajos pentru cumparator, da insa avantajos si incurajator pentru producator. de altfel, neintelegerea acestui proces a condus la situatia in care 80% din legume si fructe sa fie importate de te miri unde. pur si simplu producatorul roman, retrograd, invechit nu poate sa tina pasul cu produsele din import obtinute din productia in masa care e mult mai ieftina. Sa se modernizeze producatorul roman? ar fi o varianta avantajoasa pentru el, dezavantajoasa pentru noi, consumatorii decat daca nu vrei cumva sa consumi legume iradiate, stropite, conservate chimic.
    marea problema e in fapt ca aia care vand pe trotuar nu-s producatori ci intermediari si de aia nu-s nici eu de acord cu un astfel de comert. ca din cauza acestei situatii sufera si producatorii onesti care poate ar vrea si ei sa desfaca pe sosea e partea a doua.
    vorba aceea, unde nu-i cap, vai de picioare. daca s-ar asocia mai multi micro-producatori ar avea o forta mult mai puternica de desfacere. asta pentru cei care n-au descoperit ca poti sa vinzi abundent pe net. vezi cazul “cosului de legume”…..

  2. Ihrielle Post author

    Nu mă deranjează să dau bani în plus atât timp câ mi se aduc dovezi că produsul respectiv merită asta (adică vine însoţit de un certificat de producător, o garanţie că provine din cultură bio). Vorba aia, trebuie să ştiu ce cumpăr (lucru aproape imposibil la noi).

  3. Ali Mic

    Sunt de acord cu tine. La un moment dat nici nu mai aveam loc sa trec pe trotuar de atatea “tarabe” si i-am spus unuia ca in fiecare zi se extinde tot mai mult.
    Am patit o chestie, in piata la Domenii, piata de ciubucari si de “hoti”. rosiile mari, dalea de 1 kg bucata erau asta vara (prin iulie) 8 RON kg. si cand am intrebat de ce raspunsul a fost ‘pt ca au numai carne si asta vrei la o rosie” .
    Altadata am intrebat de unde aduc rosiile, avand in vedere ca cele mai ieftine sunt 4 ron/kg in timp ce eu le cumparam de la tarani de prin sate cu 1 ron/kg. mai – mai sa ma ia la bataie, ca sunt producatori, ce stiu eu cat muncesc ei ?

  4. Ihrielle Post author

    Vad ca vanzatorii in general devin agresivi. Daca doar te uiti si nu cumperi, se iau de tine ca ii deranjezi degeba, daca ii intrerupi dintr-o conversatie telefonica fiindca vrei sa cumperi ceva, se umfla ca o closca si te servesc cu marfa cea mai proasta sau iti vorbesc in doi peri.Probabil te injura chiar si cand treci pe trotuar, ca nu intri la ei in magazin.
    Nu stiu daca 5% dintre vanzatorii din piete sunt producatori. La Norilor cred ca sunt vreo 2, daca ar fi sa te iei dupa certificatele afisate pe tarabe.

  5. Razvan

    dincolo de orice alta discutie, vanzatorii astia n-ar trebui sa existe intr-un oras civilizat, fie ca vorbim de trei babute cu legaturi de marar si 5 kile de rosi din gradina fie ca vorbim de “afaceristii” care vin cu masinile pline cu diverse.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


css.php